pag. 3 - Glasul Vailor

Decembrie 2013, Anul IV, Nr. 62

pentru că nouă ne pasă

GLASUL VĂILOR VALEA GURGHIULUI - REGHIN - SOVATA - VALEA MUREŞULUI - TOPLIŢA - VALEA LUŢULUI

singurul ziar bilunar din Reghin distribuit gratuit în 8000 de exemplare

ADMINISTRAŢIE

Serviciu de autoservire, la Deda

SOCIAL

Preotul din Lunca Bradului hrăneşte 80 de copii pag. 3

pag.2

ADMINISTRAŢIE

12 km de canalizare, la Solovăstru pag. 4

BUSINESS

pag. 5

SOCIAL

pag. 7

Reghinul, pe locul III la contribuţiile la bugetul de stat 2013, un an plin de activităţi pentru Primăria Reghin

CULTURĂ

pag. 10

Anul 2013, bogat în evenimente culturale la Muzeul Etnografic

SOCIAL

pag. 12

Mureşenii, premiaţi la Gala Farmaciştilor 2013

SPORT

pag. 3 Preotul din Lunca Bradului hrăneşte 80 de copii

pag. 15

Dan Ormenişan, retras din arbitraj după 29 de ani de activitate

SOCIAL

pag. 16

Liberalii mureşeni au petre-

Prin strădania preotului Burian Vasile și a soției sale, la Lunca Bradului funcționează cut la Balul Liberal de aproape 15 ani o cantină socială. Aceasta este destinată copiilor cu posibilități materiale precare.

Zâmbete dedicate vârstnicilor din cadrul Centrului de Criză Cei 25 de copii din cadrul Centrului Educațional ”Sfânta Maria” din Reghin, au adus un zâmbet pe chipurile vârstnicilor din cadrul Centrului de Criză ”Sf. Andrei” Reghin, în cadrul unei vizite, în data de 6 decembrie 2013. Copiii, alături de personalul centrului educațional, sub motto-ul ”Un zâmbet pentru vârstnici” au vizitat căminul de bătrâni, cei mici oferindu-le gazdelor felicitări realizate și personalizate chiar de ei. De asemenea, copiii au recitat poezii și cântece de iarnă. Bunicii i-au răsplătit pe copii cu mici atenții. Prin vers și cântec, copiii au incercat să impresioneze bunicuțele din această instituție. Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia - Filiala Reghin funcţionează cu cinci servicii sociale acreditate, atât pentru copii, cât şi pentru persoane vârstnice: servicii de tip familial de care beneficiază 10 copii, servicii de tip rezidenţial, beneficiari fiind 21 de copii, un centru de zi pentru 12 copii,

un serviciu de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice cu 80 de beneficiari şi un centru de criză în care sunt ocrotiţi opt vârstnici. Din data de 15 octombrie 2013 în cadrul asociației funcționează și Centrul Educațional ”Sfânta Maria”, beneficiari fiind 25 de copii. “Scopul Centrului educațional este prevenirea părăsirii timpurii a școlii și menținerea în sistemul educaţional a unui număr de 25 de copii. Centrul educațional asigură: o masă caldă, rechizite, burse sociale, sprijin în efectuarea temelor, activități de dezvoltare a personalității și autonomiei, sprijin și suport în vederea participării la activitățile școlare și ale centrului”, a precizat Adina Nicoară, asistent social. Activitatea Asociaţiei Filantropia Ortodoxă Alba Iulia - Filiala Reghin este coordonată de părintele Dimitrie Gherman. Oana MĂRGINEAN

NR 62

ADMINISTRAŢIE

2

GLASUL VĂILOR

La Deda se va deschide un serviciu de autoservire În comuna Deda există peste 17 km de drumuri comunale de care primarul Lucreţia Cadar se va ocupa în această perioadă de iarnă prin serviciul de deszăpezire pentru care a închiriat utilaje. Mai multe despre planurile de viitor, cât şi despre realizările din anul 2013 aflaţi de la primarul comunei Deda, Lucreţia Cadar.

Rep: Cum a fost anul 2013 faţă de anul trecut? Lucreţia Cadar: Din punctul meu de vedere, anul 2013 a fost un an bun, un an în care tot ceea ce ne-am propus în buget a fost realizat. Am completat la infrastructura comunei încă aproximativ doi km de asfalt în satul de reşedinţă Deda. Am realizat doi km de trotuare în localitatea Deda şi circa 1 km în satele Bistra-Mureşului, Pietriş şi Filea, ceea ce a fost un lucru minunat. Deasemenea am realizat o casă a satului care cuprinde o casă ţărănească, un grajd şi o şură. Totul este o gospodărie ţărănească cu tot ce poate avea un adevărat gospodar. La începutul anului

viitor această gospodărie va fi amenajată şi va cuprinde obiecte de muzeu. Costume populare vechi din fiecare sat al comunei, tot felul de unelte gospodăreşti, tot ceea ce înseamnă îndeletnicirile şi preocupările oamenilor din comuna Deda. Şcolile au fost pregătite deasemenea pentru începutul de an şcolar. Am terminat cel mai mare lucru pentru co-

muna Deda, şi-anume canalizarea comunei, lucrări începute încă din 2007. Este vorba de 8 km de canalizare şi tot atâţia km de aducţiune de apă, am realizat schimbarea conductei în comuna Deda. Şi lucruri mărunte, serviciile de evidenţă a populaţiei, SMURD, pompieri şi instituţiile de pe raza comunei şi-au desfăşurat activitatea în condiţii bune. Toate acestea în condiţiile în care de la bugetul statului nu am primit nici un ban şi totul s-a realizat din bugetul propriu al comunei.

pozitelor şi taxelor anul acesta deoarece curtea de conturi la începutul anului a majorat impozitele pe ultimii trei ani, într-ucât zona de încadrare pentru impozitare la clădiri şi impozite terenuri nu a fost corespunzătoare codului fiscal. În acest fel s-a majorat impozitul pe clădiri şi terenuri cu sume substanţiale, dar care în procent de 80% sunt încasate de la populaţie. Rep: Perspectivele pentru viitor, proiecte? L.C: Pentru anul viitor îmi propun să realizez circa trei km de asfalt în Deda, satele Filea şi Bistra-mureşului, urmând ca până la sfârşitul mandatului meu, cu ajutorul lui Dumnezeu să termin străduţele aproape în totalitate de asfaltat. Deasemenea vom începe lucrările la căminul cultural din Bistra-Mureşului pentru care proiectul este realizat tot din fonduri proprii. Vom extinde trotuarele în comuna Deda şi celelalte sate. Dacă va fi posibil vom realiza reabilitarea conductei de apă din aducţiunea Donca la Deda şi satul Filea. Vom amenaja o cabană pentru primăria Deda, deoarece în momentul de faţă, în locul unde a fost construită cabana de la gura Doncii este o ruină. Acea cabană am dori să o amenajăm pentru comuna Deda şi pentru orice activităţi care urmează să fie realizate acolo. Vrem să realizăm un serviciu de auto-

servire în Deda. Asta înseamnă realizarea meniului zilei cu servire la tavă sau chiar caserole. Este un lucru solicitat de salariaţii de la noi din comună, de la pompieri, de la poliţie, cadrele didactice de la liceu şi chiar un număr mare de elevi. Locaţia va fi chiar vis-a-vis de liceu, chiar în această perioadă se lucrează la amenajarea spaţiului cu tot ce se cere. Va fi un serviciu de care comuna se va putea folosi chiar şi pentru diferite mese organizate, un serviciu de care este nevoie pentru că noi nu avem o pensiune sau un restaurant unde să se poată servi masa. Rep: V-aţi ocupat şi de iluminatul festiv din comună? L.C: Anual ne ocupăm de iluminatul festiv. Anul acesta am hotărât oarecum reînnoirea iluminatului faţă de anii precedenţi, lucru pentru care am achiziţionat beculeţe noi. Centrul comunei este mai mult iluminat acum. În rest pe sate, este în măsura în care ne-am permis să-l realizăm. Avem de anul Nou un foc de artificii pentru locuitori şi iată că venim în întâmpinarea oamenilor din comuna noastră cu lucruri frumoase aşa cum dorim ca şi comuna noastră să fie pusă la punct. Avem apă, avem canalizare, avem iluminatul public deosebit de bine pus la punct, străzile deasemenea arată bine, aşa că eu consider că cetăţenii comunei Deda pot fi mulţumiţi de serviciile pe care noi le facem. Rep: Un gând la sfârşit de an? L.C: Nu avem alt gând decât împreună cu consilierii locali, cu angajaţii primăriei să facem viaţa cetăţenilor şi zona mai frumoasă şi mai atractivă pentru a putea simţi că suntem într-o comună civilizată în care noul este la el acasă.

Rep: Ce puteţi să-mi spuneţi despre taxele şi impozitele încasate? L.C: A fost mai greu la încasarea im-

A consemnat Codruţa POP

Club pentru pensionarii din Gurghiu Comuna Gurghiu este cea mai numeroasă de pe Valea Gurghiului. Din acest motiv, primarul Laurenţiu Dumitru Boar încearcă şi reuşeşte să facă din comuna pe care o păstoreşte un loc în care cetăţenii să se bucure de toate serviciile oferite şi să fie mândri că locuiesc în această comună. Aflat la sfârşit de an, edilul comunei Gurghiu a făcut bilanţul cu realizările din comună pe parcursul anului 2013. În acest an s-a reuşit reabilitarea şi extinderea dispensarului medical din Gurghiu. „Deasemenea am început o investiţie multianuală: alimentare cu apă potabilă a localităţilor Orşova Pădure, Orşova Sat, Comori, Gurghiu. Am executat lucrări de întreţinere a drumurilor asfaltate Gurghiu-Glăjărie, Gurghiu – Orşova prin aplicarea unui tratament bituminos” a declarat Laurenţiu Dumitru Boar. O altă lucrare importantă finalizată în decursul acestui an ţine de localitatea Glăjărie unde s-a reuşit darea în folosinţă a terenului multisport, unde cetăţenii pot face mişcare. Localităţile Larga şi Fundoaia pot spu-

calităţile Orşova – Comori – Gurghiu. „Dacă se va primi vreun sprijin de la Guvern, sigur că aceste lucrări vor fi finalizate mai curând. Este o investiţie pentru 4 – 5 ani din bugetul local” a adăugat primarul comunei Gurghiu. Pentru anul viitor se doreşte finalizarea lucrărilor pentru casa mortuară din Gurghiu, lucrare care se speră să fie finalizată în decursul anului viitor. Impozitul încasat în proporţie de 70%

ne că trăiesc acum într-un cadru civilizat în urma finalizării lucrărilor de alimentare cu apă. Administraţia locală s-a ocupat şi de reabilitarea căminelor culturale din localităţile Caşva şi Comori. Tot în acest an s-au făcut lucrări de pietruire a străzilor laterale şi a drumurilor comunale. Primarul Laurenţiu Boar nu a uitat nici în acest an de pensionarii din Gurghiu. Aceştia se vor bucura de acum de un club al pensionarilor aflat pe strada Republicii. Aici, pensionarii au posi-

bilitatea să joace şah, remi având posibilitatea de a socializa şi schimba idei. Pe lângă altele, clubul pensionarilor din Gurghiu este dotat cu televizor, dar şi cu calculator cu acces la internet. „Pensionarii nu plătesc nimic. Alţii care vor să intre vor plăti o taxă de 5 lei pe zi dacă vor fi acceptaţi de două treimi din cei care frecventează clubul şi au legitimaţie de la primărie” a declarat Laurenţiu Dumitru Boar. Ca planuri de viitor se doreşte finalizarea introducerii apei potabile în lo-

„Nu pot să spun că acest an a fost mai bun, având în vedere că toate investiţiile s-au făcut din bugetul local, dar ne-au intrat toate sumele din cote defalcate din TVA şi impozitul pe venit de la finanţe. Faţă de anii anteriori când la sfârşit de an am întâmpinat probleme. Noi am avut angajamente bugetare, contracte cu agenţi economici şi nu ne-au fost virate sumele prevăzute la începutul anului de la finanţe” a spus edilul din Gurghiu. Încasările la taxe şi impozite sunt de aproximativ 70%, un procent care se realizează an de an.

Codruţa POP

NR 62

SOCIAL

GLASUL VĂILOR

3

Din suflet pentru suflete

Preotul din Lunca Bradului hrăneşte 80 de copii

Prin strădania preotului Burian Vasile și a soției sale, la Lunca Bradului funcționează de aproape 15 ani o cantină socială. Aceasta este destinată copiilor cu posibilități materiale precare.

Au început cu 20 de copii. Astăzi înscrişi sunt 80, de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a. Preda orele de religie în şcoală când la fiecare pauză mare le spuneam copiilor să-şi scoată pacheţelele cu mâncare. Nu-i plăcea să

În cadrul băncii se înscriu angajați pentru a face bine unui copil cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Li se pun scrisorile în față și aleg una la întâmplare. „Chiar astăzi am primit un telefon că un copil nu și-a notat numărul de pantof și avea nevoie de acest detaliu pentru a putea face pachetul”. Cu emoție, preotul Burian își aduce aminte de scrisoarea impresionantă scrisă de o fetiță către Moș Crăciun. ”Dragă Moșule, sunt o fetiță. Nu îți cer dulciuri că știu că îți e greu, adu-ne mâncare”. Această scrisoare s-a nimerit la un mai mare al băncii care impresionat de acest caz, i-a făcut fetei un cadou foarte mare. ”Am spus despre acest caz și în biserică și au fost credincioși care au dus și ei diferite alimente fetiței respective și familiei ei”. Cămara cu de toate

De la azil la cantină socială Ideea de a înfiinţa o astfel de cantină i-a venit preotului din Lunca Bradului în tinereţe, imediat după ce a terminat şcoala. „Am făcut şcoala peste munţi. A fost o conjunctură prin care eu am ajuns la Buzău. Acolo am văzut ceva ce mi-a plăcut sufletului, faptul că oamenii au trecut de la vorbă la faptă. Credinţa fără faptă este moartă, iar fapta credincioşilor unei parohii a fost că au pus mână de la mână şi au deschis un azil de bătrâni” spune preotul Burian Vasile. A terminat şcoala în 1987 şi s-a întors în Ardeal. Imediat după asta a

vadă copiii că rabdă foame. „Când te doare de cineva, nu ieşi primul din clasă, ci ieşi în urma lor. Astfel îi vezi dacă se îmbracă, dacă-şi iau mâncarea, dacăs ordonaţi cu lucrurile. Aşa am văzut că nu toţi îşi scot mâncare la şcoală. I-am întrebat de ce nu mănâncă, iar ei au început să motiveze că au mâncat de dimineaţă, până când mi-au spus ” Când a văzut că mulţi dintre copii nu au ce mânca, a purtat discuţii cu doamna preoteasă şi astfel au hotărât să le dea ei de mâncare. Au pornit fără a spune nimănui nimic în ideea de a vedea dacă cantina va merge. Aşa au ajuns primii copii la masă. „Le-am spus: ”. Copiii din Lunca Bradului urcă în fiecare zi în timpul anului școlar pe dealul ce duce la biserică. Vin pe rând, fiecare cum termină orele. Pachete de Crăciun de la oameni cu suflet mare

devenit preot la parohia Lunca Bradului. Avea în gând să ridice un azil de bătrâni. Găsise şi locul, o casă de vânzare chiar lângă biserică, unde odată trăiau doi bătrâni. Deşi nu a reuşit să cumpere acea casă, nu s-a oprit. Chiar dacă focul cu azilul s-a stins, a rămas vie dorinţa de a face bine celor din jur. „Au mai trecut câţiva ani, şi uite că acum sunt aproape 15 ani de când dăm de mâncare copiilor din sat” ne-a spus preotul Burian Vasile.

Anul acesta, şcolarii ce vin să mănânce la cantina de pe deal, vor primi trei rânduri de pachete. A venit Moș Nicolae, o televiziune din Târgu-Mureş, dar şi angajaţii de la BRD Cluj. De ani de zile ei fac astfel de gesturi. „Mi-au spus: ”.

Mulți îl întreabă cât cheltuieşte cu copiii. Și preotul şi-a pus această întrebare, însă nu ține seamă de acest lucru. La o masă, dacă pâinea este proaspătă merg peste zece pâini odată. Oamenii din sat au suflet mare. Uneori cineva le plăteşte pâinea. Cei mai mulţi lasă bani şi îşi păstrează anonimatul. Alţii iau dat chiar un porc de Crăciun, să aibă ce pune pe masă copiilor. Preotul pregăteşte de toamna pivniţa cu cartofi şi cele necesare. ”Dacă am merge acum în magazia de alimente veţi vedea zeci de litri de ulei, făină, tone de cartofi, ceapă. La început nu aveam nimic. Era foarte greu. Acum am familii din Lunca Bradului care-mi dau câte un porc”.

a declarat Burian Vasile. Aici nu vin să mănânce doar copii care au o situație familială precară. Sunt copii care vin din familii bune, dar preferă să vină să mănânce la cantina bisericii, alături de alți copii pentru că se simt bine împreună. Fiecare își fac rugăciunea, apoi se pun la masă. Mulți dintre școlari nu erau deschiși la lucruri noi, refuzau carnea, nu mâncau paste. Preferau doar ce ține de tradiție, cartofi și fasole. „Sunt care nu mănâncă carne. La început, îi întrebam ce vor să mănânce. Ei vroiau „pitioci” ori fasole. Le spuneam . La început nu puteau mânca felul doi. După 1989 erau ONG-uri care primeau din străinătate paste făinoase de calitate. Însă copiii nu au mâncat așa ceva, ei fiind obișnuiți doar cu cartofi și fasole. Mulți dintre cei care vin aici, nu știu dacă seara mai mănâncă ceva” spune îngândurat preotul Burian. În urma unui parteneriat cu primăria din Lunca Bradului, singura persoană plătită este bucătăreasa, restul celor care ajută o fac voluntar. De-a lungul timpului s-au creat legături strânse între preot și copii. Mulți dintre cei care au venit în urmă cu 15 ani la masă la preotul Burian, acum au la rândul lor copii care vin să mănânce la cantina parohiei. ”Îmi spun că atunci când trec prin fața bisericii își amintesc de momentele copilăriei când veneau să mănânce la biserică. Cu asta am câștigat totul. Eu rămân părintele care a dat de mâncare copiilor”. Vasile

Preferă pâinea cu dulceaţă în locul eugeniei Niciodată nu a cerut bani pentru acești copii. A cerut în schimb să i se dea mâncare. „Vedeți dumneavoastră, atunci când ceri bani intră suspiciunea. Noi cu mâncare ne descurcăm” spune preotul Burian. De multe ori după ce termină de mâncat, copiii îşi pun mai întâi ceva dulce pe pâine, abia apoi îşi iau eugenia ori napolitana. Își fac două felii de pâine cu dulceață, își pun ghiozdanele în spate apoi ies cu feliile de pâine în mână. „Le spun de multe ori când ies în vacanță . Se întristează. Când îi întreb de ce nu se bucură că intră în vacanță îmi motivează că nu mai pot veni la mâncare. Vreau să vă spun că suferă copiii.”

Burian, nu este doar un preot iubit de copii şi credincioşi. Este om deosebit, unul cu suflet mare care ajută pe toată lumea. „Atâta timp cât eu și doamna preoteasă vom exista și vom fi în putere, chiar de se întâmplă să mor mâine, copiii vor mânca mai departe pentru că există mâncare și există posibilitatea” a conchis preotul Burian Vasile. Codruţa POP Flavius Florin FARCAŞ

Crăciun la Gliga TV Postul Gliga TV a pregătit un program bogat şi diversificat cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă. În zilele de Crăciun, între orele 14 şi 23 telespectatorii pot urmări obiceiuri, colinde şi multe alte surprize. Poveşti la gura sobei spuse de oameni speciali pentru voi, telespectatorii fideli de la Gliga TV. Un program deosebit unde vă vor încânta Ionela Moruţan, Leontina Pop, Mihaela Botoş Lateş, Anca Făgărăşan, Cristian Pomohaci, Doru Pop, Sorin Pantea, Rapsodia Călimanilor, Doina Mureşului, Ecoul Călimanilor şi mulţi alţii.

Obiceiuri şi tradiţii locale din Gurghiu, Ibăneşti, Hodac, Breaza, Gorneşti, Petelea, Chiher, Batoş, Lunca, Suseni, Brâncoveneşti, Deda, Gălăuţaş, Tulgheş, Bilbor, dar şi oraşele Reghin şi Topliţa. (C.P.)

NR 62

ADMINISTRAŢIE

12 km de canalizare la Solovăstru Toate lucrările realizate în decursul anului 2013 în comuna Solovăstru au fost realizate din bugetul local. Despre acest lucru ne vorbeşte viceprimarul comunei, Ciorba Ioan. Rep: Ce s-a realizat în comună în decursul acestui an? Ciorba Ioan: S-au finalizat lucrările la canalizare ce însuşesc în total aproximativ 12 kilometri astfel ca împreună cu firma care a executat lucrările să putem da în folosinţă pentru că în momentul de faţă suntem în probe. Deasemenea s-a făcut o reparaţie capitală la podul de lemn din Solovăstru. Am terminat la şcolile din Jabeniţa şi Solovăstru lucrările de izolare acoperiş, parchet, termopane etc. Rep: Cum staţi la capitolul impozite? Ciorba Ioan: Taxele şi impozitele au fost încasate în proporţie de peste 75%

Rep: Ştiu că aveţi două ansambluri în comună. Ciorba Ioan: Într-adevăr, avem două grupuri şi-anume Coroniţa şi Dor Solovăstrean care sunt invitate la diferite evenimente care au loc. Sunt două ansambluri care păstrează tradiţia şi trudesc pentru ca aceasta să rămână în viaţă. Ambele grupuri răspund prompt şi la solicitările primăriei. Rep: Planuri de viitor? Ciorba Ioan: Există discuţii cu primarul comunei Gurghiu, Laurenţiu Boar, pentru un proiect comun privind reabilitarea totală DC 154 E ce leagă Jabeniţa de localitatea Adrian, cu ieşire la podul Gurghiu. Am avut promisiuni în acest sens de la judeţ şi sperăm într-un final să ajungem la o înţelegere pentru a putea demara aceste lucrări. Tot ca planuri de viitor vrem să pietruim cu piatră concasată 17 kilometri de drumuri comunale şi să asfaltăm alţi 7 kilometri

ŞTIRI Doi reghineni avansaţi în grad de ziua României

de drumuri în comună. Totodată intenţionăm să reconstruim o grădiniţă în Solovăstru şi să facem un proiect pentru căminul cultural din Jabeniţa. Rep: Cum staţi cu pădurile? Ciorba Ioan:Avem procese pe rol cu Ocolul Silvic Gurghiu pentru recuperarea unei suprafeţe de 43 hectare pădure de stejar la Mociar. Ideciu trebuie să ne restituie 27 de hectare pădure în zona Sânioara.

A consemnat Codruţa POP

Târg de Crăciun la Colegiul Silvic din Gurghiu Elevii de la profilul de prelucrare a lemnului de la Colegiul Silvic din Gurghiu, au dorit să facă un gest frumos pentru colegii lor nevoiaşi. Astfel că, în timpul orelor de practică în atelier s-au hotărât împreună cu inginer Balaş Anişoara care se ocupă de pregătirea lor în acest domeniu, să confecţioneze ornamente pentru împodobirea pomului de Crăciun. Steluţe, oameni de zăpadă, suporturi de lumânări şi multe altele, toate fiind puse pe un panou, în cadrul unei expoziţii. Elevii din şcoală cât şi cadrele didactice au cumpărat toate aceste ornamente expuse. „Din banii obţinuţi, elevii vor cumpăra pentru colegii lor care provin din

Finalizarea proiectului, în anul 2015 Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş” va permite Companiei Aquaserv să extindă şi să modernizeze reţelele de apă şi canalizare în şapte oraşe – Târgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc, precum şi în 57 de comune. “Prin intermediul acestui proiect peste 160 de km de reţele de apă potabilă şi aproximativ 90 de km de reţele de canalizare vor fi construite sau reabilitate. De asemenea, vor fi construite sau modernizate şase uzine de apă potabilă şi cinci staţii de epurare a apelor uzate. Practic, cu ajutorul fondurilor europene, majoritatea populaţiei din regiunea

Cu ocazia Zilei Naționale a României,vineri, 29 noiembrie, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Horea” al judeţului Mureş, a avut loc ceremonia militară de înaintare în grad, înainte de expirarea stagiului minim în grad. La ceremonie au participat inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Horea” al judeţului Mureş, domnul col. Dr. Ing. Dorin Oltean şi personal de la reşedinţa inspectoratului. Au fost înaintaţi în grad un număr de 2 ofiţeri şi 15 subofiţeri de la reşedinţa I.S.U. şi de la subunităţi. Cu această ocazie, pentru prima oară în România, s-a acordat Emblema de Merit “Partener pentru ordine și siguranță publică” clasa a III-a domnului dr. STEVE WORRALL, adjunct al șefului Serviciului de Pompieri și Salvare din orașul Shropshire, pentru implicarea personală prin donații și sponsorizări cu tehnică și materiale către inspectorat. Din Reghin au fost avansate două persoane: plutonier ajutant Oprea Florin şi plutonier Pop Florin Dinu, primul avansat la grad de plutonier ajutant şef, iar cea de-a doua persoană avansată la grad de plutonier major. C.P.

Daniel Gliga „Am încredere în justiţie”

familii nevoiaşe cadouri de Crăciun. Vor merge acasă la familii şi le vor distribui. Noi sprijinim astfel de acţiuni de voluntariat, chiar ne implicăm tot timpul când există iniţiativă din partea elevilor. De curând am fost la TgMureş la un spectacol caritabil unde

ne-am deplasat cu autocarul însoţiţi de 16 elevi, care au dus fiecare de acasă câte-o plasă de jucării” a declarat Marcel Mândru, directorul Colegiului Silvic din Gurghiu. C.P.

Apă şi canalizare la standarde europene de la Aquaserv Peste 300.000 de locuitori ai judeţelor Mureş şi Harghita vor beneficia de servicii moderne de alimentare cu apă şi canalizare, din care peste 60.000 vor avea acces, pentru prima oară, la sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare, prin intermediul unui proiect în valoare de 110,8 milioane euro, implementat de Compania Aquaserv şi cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

4

GLASUL VĂILOR

deservită de companie va avea posibilitatea să se conecteze la reţele publice de apă şi canalizare”, a declarat Nicu Tomuleţiu, expert comunicare Aquaserv. Contractul de finanţare aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş” a fost semnat în data de 8 aprilie 2011 şi este prevăzut să fie finalizat în 2015. Zece contracte semnate În cadrul proiectului sunt cuprinse în total 18 contracte. Dintre acestea 16 vizează lucrări care vor fi efectuate în cadrul proiectului, iar două sunt contracte de servicii. Până în prezent au fost semnate zece contracte, dintre care nouă pentru lucrări şi unul pentru servicii de asistenţă tehnică. Pe partea de canalizare/epurare au fost semnate contractele pentru reabilitarea Staţiilor de Epurare din Târgu-Mureş, Reghin, Târnăveni şi Iernut, precum şi pentru construirea unei noi Staţii de Epurare în Luduş. De asemenea, a fost semnat contractul de extindere a reţelei de canalizare din municipiul Reghin. În privinţa sistemelor de apă potabilă, până acum au fost semnate contractele pentru reabilitarea Uzinelor de tratare a apei din Luduş, Iernut, Târnăveni, Si-

ghişoara şi Cristuru Secuiesc, precum şi contractul de construire a unei conducte de aducţiune pe Valea Nirajului. Credit în valoare de 11,4 milioane euro “O etapă extrem de importantă în implementarea proiectului o reprezintă semnarea contractului prin care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă Companiei Aquaserv un credit în valoare de 11,4 milioane euro. Creditul este necesar pentru a acoperi cofinanţarea de 10,32%, care revine operatorului regional Aquaserv, din valoarea totală de 110,8 milioane euro a proiectului”, a adăugat Nicu Tomuleţiu. Contractul de lucrări pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare din Luduş şi Iernut s-a semnat în data de 13 decembrie 2013. Pentru cele şapte contracte rămase, procedurile de licitaţie sunt în diferite stadii, astfel: pentru două contracte care au fost adjudecate sunt examinate contestaţiile depuse, pentru un contract sunt în curs de evaluare ofertele depuse, iar pentru alte patru contracte procedurile de licitaţie sunt publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - SEAP. O.M.

După ce pe site-ul DNA a apărut un comunicat de presă prin care viceprimarul Daniel Gliga ar fi acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, mai multe site-uri de presă au preluat această informaţie. Cert este că viceprimarul Daniel Gliga îşi susţine nevinovăţia, motiv pentru care acesta a declarat pentru ziarul Glasul Văilor: „Oficial eu nu am fost anunţat, am văzut doar ce a apărut pe site-uri. Aştept să fiu anunţat oficial. Nu pot să spun decât că sunt nevinovat, am încredere în justiţie şi pentru asta sunt ferm convins că se va face dreptate, prin care se va dovedi nevinovăţia mea”. (C.P.)

Un gând bun, un mesaj de sărbători În tradițiile creștine, Sărbătorile de Iarnă reprezintă momentul cheie al reînceperii Vieții, mai întâi prin nașterea Mântuitorului Iisus Cristos, urmată de trecerea în Noul An. Astfel, venirea pe lume a Mântuitorului este asociată renașterii, reînoirii Firii, odată cu Întruparea Cuvântului, cu nașterea Fiului lui Dumnezeu, care vestește lumii întregi apropiata împlinire a Vechii Legi prin Noua Lege, cea care aduce cu sine o nouă și permanentă întrupare a Adevărului în sufletele oamenilor. Urmează apoi noaptea de Anul Nou, care simbolizează reînoirea timpului ciclic, renașterea lucrurilor și reașezarea lor pe făgașul firesc al vieții. Să nu uităm că, după Crăciun și Noaptea de Anul Nou urmează 1 ianuarie, zi în care creștinii ortodocși prăznuiesc Tăierea Împrejur a Pruncului Iisus, punerea numelui de Iisus şi ziua Sfântului Vasile cel Mare. Fie ca aceste minunate zile să ne amintească tuturor că nu suntem singuri, că viața și speranța triumfă asupra nefericirii și îndoielii. Fie ca aceste Sărbători de Iarnă să aducă tuturor mureșenilor numai bucurie, sănătate, belșug și împlinirea tuturor dorințelor! Vă doresc Sărbători Fericite alături de cei dragi! Deputat Cristian Chirteș

NR 62

BUSINESS

5

GLASUL VĂILOR

Reghinul, pe locul III la contribuţiile la bugetul de stat Serviciul municipal Reghin are în administrare un număr de aproximativ 3900 de societăţi şi are în evidenţă 20.500 de persoane fizice care datorează diferite tipuri de impozite şi taxe. Cât despre relaţia cu autorităţile publice dar şi cu celelalte instituţii, şeful serviciului este de părere că aceasta este una normală, de colaborare. Din punct de vedere al contribuţiilor la bugetul de stat, municipiul se situează pe locul III, la nivel judeţean după municipiul reşedinţă de judeţ, respectiv contribuabilii mijlocii.

Reporter: Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă lucrătorii din sistemul financiar? Florin Zogorean: Avem agenţi economici din mai multe categorii: o categorie-disciplinaţi, care îşi îndeplinesc în mod corect obligaţiile de declarare şi plată a contribuţiilor datorate bugetului de stat, o altă categorie, care în urma activităţilor specifice desfăşurate de către noi, se conformează la declararea şi plata impozitelor, o a treia categorie, care şi în urma acţiunilor desfăşurate de către noi în colaborare cu alte instituţii, nu intră în legalitate. În general, cu aceştia avem mai multe probleme. Dacă toţi ar fi din prima categorie, probabil noi nu am mai avea obiectul muncii. Rep.: Ce ne puteţi spune despre colaborarea cu autorităţile publice dar şi cu celelalte instituţii?

F.Z.: Colaborăm bine cu toţi în sensul că solicităm informaţii de la primării, de la Cadastru, de la bănci, poliţie, Serviciul de Înmatriculări Auto, Serviciul de Evidenţa Populaţiei, cu care facem schimb de informaţii atunci când este nevoie. Rep.: De cât timp ocupaţi această funcţie şi care au fost provocările aferente acesteia? F.Z.: Ocup această funcţie din luna mai a anului 2006 şi, înainte de asta, am lucrat tot la Finanţe din anul 1994, mai întâi pe activitatea de control, apoi pe segmentul de administrare a veniturilor. Provocări avem în fiecare zi, având în vedere multitudinea de probleme şi situaţii cu care ne întâlnim, activitatea de administrare a veniturilor statului fiind destul de complexă. Rep.: Reghinul avea reputaţia unui oraş prosper, cu multe iniţiative comerciale. Care este acum situaţia? F.Z.: Serviciul municipal Reghin are în administrarea lui un număr de 3900 de societăţi. Avem în evidenţa noastră 20.500 de persoane fizice care datorează diferite tipuri de impozite şi taxe. De asemenea mai avem în administrare 1945 intreprinderi individuale şi asociaţii familiale, 320 persoane fizice care exercită profesii liberale (avocaţi, notari, mediatori). Precizez faptul că în administrarea noastră nu se află contribuabilii mijlocii sau mari care au sediul în zona Reghinului.

Rep.: Unde se situează municipiul din punct de vedere al contribuţiilor la bugetul de stat? F.Z.: O dată cu Hotărârea de Guvern 520 s-a reorganizat ANAF. Înainte existau Direcţii Generale la nivelul fiecărui judeţ, acum s-au înfiinţat opt Direcţii Regionale, care au calitate de persoană juridică. Noi facem parte din regiunea Braşov şi, la nivelul judeţului Mureş, vorbim de Administraţia Judeţeană a Finaţelor Publice, noi făcând parte din Serviciul Municipal Fiscal. În cadrul Administraţiei Judeţene Mureş, ca şi pondere a veniturilor încasate, ne situăm pe locul III după municipiul reşedinţă de judeţ si contribuabilii mijlocii.

F.Z.: Eu aş dori să fie bine. Dacă este bine pentru agenţii economici, şi au afaceri care se dezvoltă, va fi la fel şi pentru noi toţi. Rep.: Ce le transmiteţi reghinenilor, în prag de sărbători? F.Z.: Reghinenilor le transmit sărbători fericite, să aibă tot ceea ce îşi doresc, agenţilor economici le doresc să le fie mai uşor în anul 2014 şi să ne înţeleagă şi pe noi pentru că trebuie să ne facem datoria. Rep.: Unde vă veţi petrece sărbătorile? F.Z.: Sărbătorile le voi petrece alături de familie şi de prieteni.

Rep.: Cum credeţi că vor decurge lucrurile în anul 2014?

A consemnat

Oana MĂRGINEAN

Demaraj Trans, seriozitate şi calitate De peste 12 ani, firma de transport persoane, Demaraj Trans din Reghin şi-a câştigat încet, dar sigur, aprecierea în faţa clienţilor. Totul a început cu două rute, însă cu trecerea timpului, cei doi asociaţi Ioan Palko şi Ioan Matei au reuşit să se extindă. Astăzi firma pe care cei doi o conduc pune la dispoziţia clienţilor 20 de trasee. Firma are în momentul de faţă 40 de angajaţi.

ANUNŢURI IMOBILIARE Vând garsonieră in Reghin, Str. Pomilor bl. 3, Et 2. Dotari: geamuri termopan, convector. Pret: 41.000 lei. Tel. 0745-357097

DECESE

Un ultim omagiu dus celui care a fost primarul comunei Ideciu de Jos – Cornea Emanoil spre trecerea în nefiinţă. Suntem alături de familia îndoliată. Parteneriatului din Hemhofen – Germania.(Ideciu de Sus) Ruhe in frieden Einen letzten Abschieds gruß von Gemeinde Hemhofen und Obereidischer verein.

În aceste condiţii, clienţii, în mare parte din mediul rural, au posibilitatea

de a se deplasa spre destinaţia aleasă la preţuri avantajoase pentru fiecare buzunar. Prezenţa crizei afectează şi acest domeniu, lucru despre care administratorul Demaraj Trans, Ioan Palko spune că „Taxele şi impozitele sunt mari, asigurările la fel, iar clienţii nu mai au bani să vină la oraş”. Cel mai important lucru într-un astfel de domeniu este punctualitatea şi respectul faţă de client. Transportul persoanelor se realizează cu un număr

de 10 autocare şi 30 de microbuze. Pe lângă cursele ce le desfăşoară pe rutele din jurul Reghinului, Demaraj Trans stă la dispoziţia clienţilor pentru orice destinaţie naţională şi internaţională. Călătorii sunt cei care apreciază calitatea serviciilor şi seriozitatea acestei firme care de o lungă perioadă de timp le stă la dispoziţie şi le satisface nevoile.

Codruţa POP

Rotarienii au făcut fericite 23 de familii Club Rotary din Reghin a demarat o acţiune umanitară, miercuri 18 decembrie. Membrii rotarieni au făcut cumpărături la un supermarket din Reghin urmând ca apoi să ofere produsele persoane care nu au o situaţie financiară bună. Pentru fiecare familie s-au cumpărat produse în valoare de 300 de lei, făcând astfel Sărbătorile de Iarnă mai bogate pentru cei nevoiaşi. „În perioada Crăciunului ajutăm familii care sunt mai puţin fericite, cu o situaţie materială precară. De aceea am cerut de la primărie o listă cu cei care au probleme financiare, o listă cu 23 de familii. Am încercat cu bunurile pe care le-am oferit să le înfrumuseţăm puţin Crăciunul. Au fost foarte emoţionaţi, lăcrimau şi ne-au mulţumit. Foarte mulţi ziceau că n-au mai primit aşa

ceva niciodată. Am cerut de la primărie o altă listă, să nu fie cea de anul trecut” a declarat Shuller Peter, preşedintele Clubului Rotary. Club Rotary din Reghin a oferit zahăr, ulei, făină, mălai, lapte, ouă, margarină, şuncă, salam, parizer, cozonac, napolitane, biscuiţi, suc, alune, pâine, porto-

cale, cârnaţi, sticks etc. „Cu această ocazie, în calitate de preşedinte Rotary le doresc tuturor reghinenilor sărbători fericite, multă sănătate, prosperitate şi La Mulţi Ani” a ţinut să le ureze Shuller Peter. C.P.

NR 62

RECLAME

GLASUL VĂILOR

6

NR 62

ADMINISTRAŢIE

GLASUL VĂILOR

7

Reghinul în anul 2013 Viziunea de dezvoltare a municipiului Reghin a actualei administrații a pornit de la următoarele linii directoare: importanța regională a municipiului, afirmarea ca centru de oportunități investiționale, structurarea actualei administrații ca una eficientă, eficace, transparentă și deschisă către necesitățile investitorilor, și, în fine, existența deja a unei comunități de afaceri dinamice, cu tradiție și implicată în viața cetățenilor. Din acest punct de vedere, Reghinul se poate mândri cu o puternică tradiție industrială mulțumită spiritului de antreprenoriat și inițiativei investitorilor locali, de-abia recent municipiul atrăgând investitori străini. Una dintre cele mai importante direcții strategice spre care actuala administrație și-a concentrat eforturile din momentul preluării mandatului a vizat dezvoltarea urbană, mai concret: amenajare teritoriu, urbanism, infrastructură.Toate aspectele care țin de dezvoltarea urbană reprezintă o constantă preocupare pentru administrația locală reghineană, infrastructura, alături de teren, fiind una dintre facilitățile menite să ajute atât la eficientizarea activităților economice existente cât și să atragă noi investiții în municipiu. Convingerea mea este că administrația publică locală trebuie să fie preocupată de dezvoltarea economică a localității și de perspectivele de viitor ale acesteia fără însă a neglija nicidecum problemele cotidiene cu care se confruntă localitatea, aspectele din zona socială, culturală, mediu, sănătate, învățământ. Doresc ca acest mod de abordare împreună cu identificarea de soluții și elaborarea de planuri de dezvoltare a Reghinului pe termen mediu și lung să devină elemente definitorii ale activității aparatului administrativ al Primăriei Municipiului Reghin. O condiție indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă și armonioasă a unui oraș este aceea a unei activități economice eficiente, care să asigure locuri de muncă, iar asta presupune investiții, programe prin care să fie atrase surse de finanțare bugetare dar mai ales extrabugetare, în condițiile actuale de austeritate bugetară. De la preluarea mandatului de primar mi-am stabilit ca obiectiv să promovez programe și proiecte clare de dezvoltare a orașului și să elaborez strategii investiționale coerente, pe termen lung. Știu însă că nu se poate discuta despre dezvoltarea Reghinului și despre atragerea de investiții atât timp cât nu sunt rezolvate problemele de infrastructură, utilități, salubrizare, iluminat public, modernizarea drumurilor, transport, parcuri, garaje, parcări, zone de agrement ș.a. Rezolvarea acestor probleme de fond ale Reghinului implică activități desfășurate de municipalitate și eforturi de multe ori greu de apreciat, dar sunt convinsă că rezultatele vor fi vizibile pentru reghineni și sper, apreciate de către aceștia. Printre obiectivele prioritare s-a numărat reparația, modernizare și asfaltarea străzilor din Reghin: Scurtă, Nouă, Albinelor, 1 Decembrie, Vână-

torilor, Strâmbă, Kemeny Janos, V Nicolescu, Ioan Maloș, Cerbului, Mierlei, Aurel Vlaicu, Ioan Marinovici, Viilor, Pometului, Abatorului, Foișor, Morii, Verzei, Grădinarilor, Crizantemelor, Cărpiniș, Garofiței, V.L.Pop, Dumbravei, Plopilor, Pășunii și CFR. Lucrările de asfaltare sau modernizare a străzilor sunt completate și cu cele de reparare a trotuarelor pe străzile Ierbuș, Apalinei, Gurghiului, Gării, Pometului, etc. Această listă nu epuizează însă planurile administrației pe care o conduc. Ne dorim cu toții un oraș cu străzile reparate și asfaltate și, funcție de limitările bugetare, vom întreprinde .astfel de lucrări pe toată perioada mandatului. În ceea ce privește canalizarea, înlocuirea conductelor de apă și branșamentele s-au realizat lucrări pe străzile: Păltiniș, Mierlei, Pometului, Cerbului, Gorunului, Ioan Marinovici și Sării. Reabilitarea și extinderea rețelei de iluminat public reprezintă un alt obiectiv deosebit de important, indispensabil asigurării siguranței publice. În acest sens, s-au finalizat lucrări de montare de corpuri de iluminat pe străzile M. Viteazu, bulevardul Unirii, Ierbuș, Gării, iar pe străzile Dealul Brezei, Ioan Maloș, Simion Bărnuțiu, Susenii Noi s-a realizat deja extinderea liniei electrice de joasă tensiune. S-a reabilitat de asemenea clădirile aparținând Pieței Mari din municipiul Reghin. Ținând cont de preluarea, conform prevederilor legale, de către consiliile locale a iluminatului public, s-a impus necesitatea elaborării unui plan de extindere a iluminatului public în municipiul nostru, plan care se află momentan în lucru prin grija Primăriei Reghin. Sunt conștientă de faptul că modernizarea și dezvoltarea sistemului implică activități specifice și se are în vedere în acest sens posibilitatea asocierii cu investitori privați. În domeniul transportului public am reușit să achiziționăm 2 autobuze și să montăm patru stații noi de autobuz: zona Lidl, Petru Maior, str Vânătorilor și Ierbuș. Am efectuat lucrări de canalizare pe strada Mierlei și am montat o stație de pompare apă uzată menajeră la intersecția dintre strada Mierlei cu I. Creangă. Pentru a eficientiza activitatea secției de drumuri și a celei de zone verzi, precum și pe cea a Serviciului de salubritate am achiziționat anul acesta mai multe utilaje. Un prim pas a fost făcut anul acesta și pentru îmbunătățirea serviciilor medicale oferite reghinenilor, în 2013 alocându-se din bugetul local o sumă de 10 ori mai mare decât cea alocată în anii anteriori pentru activitățile de întreținere și funcționare ale spitalului municipal. Trecând într-un registru diferit, respectiv cel al instituțiilor de cultură și învățământ, am efectuat lucrări de reparații și igienizări la toate unitățile de învățământ din subordine. S-a efectuat înlocuirea tâmplăriei la Liceele Tehnologice Lucian Blaga și Petru Maior și la Grădinița cu program normal nr. 5. S-au amenajat curțile interioare la mai multe unități de învățământ urmând ca în anul ce urmează să fie amenajate la toate unitățile. Școala nr 4 a beneficiat

anul acesta de un sistem de încălzire centrală. La fel de importantă a fost și modernizarea și dotarea Cabinetelor medicale din incinta liceelor tehnologice din municipiu. S-au achiziționat echipamente de joacă (balansoar, leagăn, complex de joacă) pentru toate grădinițele din municipiul Reghin. Dorim, de asemenea, să atragem parteneriate și să punem bazele, alături de oamenii de afaceri locali, a unui parc industrial în Reghin. Mi-am propus, la fel de important, să promovăm o nouă strategie cu privire la managementul deșeurilor menajere. Toate aceste oportunități pentru care Reghinul își manifestă deschiderea și proiectele pe care le vom promova ca parte a strategiei de dezvoltare durabilă conturează, cred eu, o nouă perspectivă economică pentru oraș. Dezvoltarea și extinderea sectorului economic reprezintă elementul vital pentru asigurarea bunăstării locuitorului orașului, iar acest deziderat poate fi realizat prin amenajarea unui parc tehnologic. Datorită tradiției industriale a orașului nostru precum și datorită calificării forței de muncă, premisele unui asemenea proiect sunt favorabile. Urmărim să atragem și să încurajăm activitățile de producție care să ofere noi locuri de muncă. În ceea ce privește zonele de agrement, așa cum ne-am propus, în acest an am reușit să aducem pentru reghineni un patinoar artificial care funcționează în incinta Ștrandului municipal, și care pot spune că se bucură de un real succes iar toate parcurile din municipiu au fost dotate cu echipamente de joacă pentru copii. Piațeta din zona Libertății este un proiect de anvergură care s-a realizat anul acesta – un loc de relaxare și promenadă pentru reghineni care a devenit în scurt timp zona de atracție a orașului. A fost o investiție importantă, dar sunt mulțumită că am reușit să realizăm această investiție la nici un sfert din costurile estimate în proiectul aprobat de fosta administrație. În cadrul proiectelor de dezvoltare a orașului, Primăria Reghin este preocupată de revitalizarea centrului istoric

al municipiului în vederea consolidării poziției orașului în circuitul turistic din zonă. Prioritară pentru administrația municipiului este și siguranța circulației promovând în acest sens proiecte privind instalarea de indicatoare rutiere, devierea traficului greu, executarea de marcaje longitudinale, scuaruri, treceri pentru pietoni marcaje de stații pentru mijloacele de transport în comun și pentru taxi, montarea de noi instalații de semaforizare. Deoarece sursele de finanțare, atât bugetare cât și extrabugetare reprezintă catalizatorul realizării tuturor proiectelor municipalității, consider imperios necesară constituirea unui nou serviciu dedicat întocmirii proiectelor de finanțare precum și identificării oportunităților de finanțare pentru municipalitate. În același context, îmi propun promovarea a cât mai multor proiecte către ministerele de resort: mediu, cultură, dezvoltare, sănătate și nu numai. Nu în ultimul rând, în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie Mureș, cu sprijinul și prin implicarea reprezentanței din Reghin, susțin dezvoltarea unui Centru de afaceri la Reghin. Consider că orașul are nevoie de un astfel de centru care să ofere societăților comerciale posibilitatea de a angaja parteneriate. Am reușit să realizăm multe obiective anul acesta în Reghin și niciunul dintre ele nu ar fi fost posibil fără implicarea aparatului administrativ, a Consiliului Local și al executivului Primăriei. Vreau să le mulțumesc tuturor pe această cale precum doresc să mulțumesc și tuturor reghinenilor pentru înțelegere și răbdarea cu care au suportat eventualele neplăceri cauzate de șantierele în lucru. Realizările administrației locale de anul acesta îmi dau încrederea necesară că vom putea continua cel puțin în același ritm și în anii ce vor urma și sper ca locuitorii municipiului Reghin să fie și pe viitor mulțumiți de rezultate. Maria PRECUP, primarul municipiului Reghin

NR 62

RECLAME

GLASUL VĂILOR

8

NR 62

RECLAME

GLASUL VĂILOR

9

NR 62

CULTURĂ

10

GLASUL VĂILOR

Anul 2013, bogat în evenimente culturale la Muzeul Etnografic Muzeul Etnografic reghinean a găzduit în anul 2013 o serie de evenimente culturale şi de natură ştiinţifică, desfăşurate pe mai multe planuri. Şi anul 2014 se prevede a fi unul cu o implicare deosebită în acest domeniu. Maria Borzan, director al instituţiei face un apel către toţi mureşenii şi nu numai, de a se alătura acestui gen de activităţi. Reporter: Cum a decurs acest an? Maria Borzan: Anul 2013 a fost un an bogat în evenimente culturale dar şi de natură ştiinţifică. La noi, la muzeu, activităţile se desfăşoară pe mai multe planuri. În primul rând, avem manifestări culturale dedicate publicului, copiilor, elevilor, adulţilor. Apoi, există activităţile ştiinţifice, specifice muzeului şi activităţi de pedagogie muzeală, prin care încercăm să integrăm mai mult lumea copiilor în lumea satului mureşean. Referitor la evenimentele culturale, în muzeu are loc cel puţin o activitate, în fiecare lună, pe teme de etnografie, care se poate desfăşura la sediul nostru, pe sate, cu public sau doar cu specialişti. Rep.: Care poate fi tema activităţii? M.B.: Atunci când ne adresăm publicului, tema trebuie să fie una de interes, optând pentru evenimente din lumea

satului, sărbători care au loc în acea lună, sau cu o filmare. De exemplu, în anul trecut, am filmat la Gledin şi la Goreni, “lăturenia”, încercând revitalizarea acestui obicei. Atunci când activităţile ne privesc doar pe noi, facem o masă cu specialişti din muzeele din judeţ, unde se discută probleme de interes: realizarea evidenţei patrimoniului, a conservării sau restaurării într-un muzeu mai mare, sau discutarea problemelor de interes pentru lumea muzeală. În luna martie, de exemplu, am făcut un film despre pregătirea şi urcatul oilor la munte, dar şi alte obiceiuri. În total, în acest an au fost realizate 18 filme documentare. Un alt eveniment este tabăra interdisciplinară de la Lăpuşna,Tabăra “Vacanţă în muzeu”, Târgul de meşteri populari, ediţia a XIII-a, muzeul fiind implicat în organizarea evenimentelor dedicate a 150 de ani de când Reghinul a fost numit Oraş Liber Regesc. În acest context, muzeul a organizat o expoziţie cu această temă, dar şi o Sesiune Ştiinţifică a Muzeelor Etnografice din România, iar la unele evenimente a participat chiar şi ambasadorul Austriei. De asemenea, în luna august a avut loc şi vernisarea unei expoziţii “Mobilier tradiţional ţărănesc” şi manifestarea culturală de la Cernăuţi şi Festivalul “Sămi cânţi cobzar”. Referitor la evidenţa

şi îmbogăţirea patrimoniului, există un plan de cercetare anual. Au existat şi publicaţiile “Bucătărie tradiţională românească”, cu ajutorul oamenilor din lumea satului, şi “Naşterea şi botezul la români” şi urmează să apară “Anuarul muzeului”. Per ansamblu, a fost un an bogat în activitate. De asemenea, au fost achiziţionate 86 de obiecte, în valoare de 9900 lei, printre care se numără şi două donaţii. Rep.: Ce planuri aveţi pentru anul care vine? M.B.: Pentru anul următor, este evidentă participarea şi implicarea în activităţi culturale, o mare parte fiind deja tradiţie, precum şi participarea la Sesiunea de comunicări, în luna aprilie, organizarea unei expoziţii de icoane, în preajma sărbătorilor Pascale, ocazie cu care se va edita o carte depre balade. Se are în vedere şi realizarea unei expoziţii la Cernăuţi şi Chişinău a costumului popular mureşean, precum şi dedicarea unui loc din muzeu costumului popular din Ucraina şi costumului popular românesc din Republica Moldova. Rep.: Ce mesaj aveţi pentru reghineni? M.B.: Cultura se face cu foarte multă pasiune şi dragoste, cere

timp dar ea reuşeşte să adune oameni din domenii diferite pentru a interacţiona şi a se stabili legăturile de suflet între aceşti creatori, purtători sau promotori ai culturii. Doresc să urez, prin ziarul Glasul Văilor, gânduri sincere, calde de prietenie, de iubire pentru reghineni, în primul rând, dar şi pentru toţi mureşenii şi nu numai, pentru toţi românii. Să înţelegem că viaţa este cel mai preţios dar pe care l-a dat Dumnezeu şi trebuie să ne bucurăm de ea în orice moment. Şi nu se poate să te bucuri dacă eşti singur. Trebuie să fim împreună la orice acţiune de cultură pentru că, acolo unde suntem toţi e mult mai bine. Le doresc tuturor, la mulţi ani! A consemnat Oana MĂRGINEAN

Viziunea asupra României a unui irlandez

“Drumul crucilor”, lansat la Reghin “Drumul crucilor” – “The way of the crosses” este un volum care prezintă călătoria unui irlandez, Peter Hurley, de la Cimitirul Vesel la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Lansarea cărţii a avut loc în data de 13 decembrie 2013, la Biblioteca municipală “Petru Maior” din Reghin.

“Românii sunt oameni frumoşi, sensibili” “Românii, asemenea irlandezilor, sunt oameni frumoşi, sensibili, în concept naţional vorbesc... Implicit în asta este şi complexul de inferioritate, înrădăcinat în orice popor care nu este un cuceritor, ci unul paşnic. Vezi balada Mioriţa, de pildă. O blândeţe şi un bun

simţ naţional, dobândite prin suferinţă. Există nevoia unui feedback obiectiv, un feedback “din afară”. Bunul simţ naţional va interzice o auto-lăudare”, a declarat Peter Hurley. Momentul lansării a fost unul plin de emoţie, irlandezul primind colindele unui grup de copii şi a unui grup de preoţi.

Cultura, un izvor de energie pură Autorul ne sfătuieşte să ne apropiem de propria noastră cultură tradiţională. “Este deosebită. Căutaţi autenticul din ea! O să aibă o relevanţă şi mai mare în viitor. Este un izvor de energie pură, care poate fi accesat oricând şi de români şi de străini. Dar are nevoie de grijă! Aveţi o responsabilitate faţă de

voi, copiii voştri şi faţă de noi, ceilalţi europeni, care nu mai avem acces la acest “acasă” şi care nu au ajuns, încă, să vă viziteze şi să înţeleagă despre ce este vorba. Este ultima civilizaţie rurală autentică străveche în Europa”, ne sfătuieşte autorul. Românii ar trebui să ştie că sunt frumoşi Peter este de părere că românii ar trebui să ştie că sunt frumoşi, să devină con-

ştienţi de acest lucru, subliniind faptul că responsabilitatea pentru România de mâine revine fiecăruia dintre noi, astăzi. “În această călătorie prin România m-a surprins măreţia şi măiestria ei. Când o iei la pas, zi de zi, te loveşte iarăşi şi iarăşi: cât de mare, cât de sălbatică, cât de pură şi de proaspătă este. Şi asta te încarcă”, a conchis Peter Hurley.

Oana MĂRGINEAN

Înscrieri pentru orele opționale „De-a arhitectura” “De-a arhitectura în oraşul meu” este implementat ca un curs opţional pentru clasele a III-a şi a IV-a în şcoli publice şi private din toată ţara, cu sprijinul entuziast al arhitecţilor voluntari. În anul curent, cursul a fost adoptat de învățătorii și părinții elevilor secției germane din Reghin din cadrul Gimnaziului de Stat “Augustin Maior”. Înscrierile se fac de către cadrele didactice și arhitecți doar online la adresa http://de-a-arhitectura.ro/

inscrieri/ iar lista rămâne deschisă până în martie 2014. Programa este dezvoltată de Asociația „De-a Arhitectura” în parteneriat cu Departamentul de Ştiintele Educaţiei din Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti, iar modul de învățare este prin expediții și proiecte, ceea ce a și avut mare succes la elevii din Reghin. “Orele se desfășoară obligatoriu în cuplul învățător-arhitect. Cursul poate fi inițiat și de către

părinții care propun învățătorilor să se înscrie în acest program”, a declarat Klaus Birthler, arhitect. Scopul acestui curs opțional este de a ajuta copiii să înţeleagă arhitectura şi mediul construit şi, implicit, multe din procesele complexe care le transformă mediul în care trăiesc. “Casa, şcoala, cartierul şi comunitatea lor îi formează pe aceşti viitori cetăţeni, le dau un mesaj despre locul lor în lume, dar le pot da și conștientizarea faptului că pot

influența cadrul lor de viață și implicit convingerea că de ei depinde calitatea arhitecturii şi a mediului construit de mâine. Viitori cetăţeni adulţi, utilizatori, clienţi şi factori de decizie vor trebui să participe activ la modelarea lumii în care vor trăi şi vor trebui să creeze, utilizând atât moştenirea culturală cât şi inovaţia, comunităţi cu o viaţă sănătoasă şi armonioasă”, se arată în programa şcolară a cursului. O.M.

NR 62

RECLAME

GLASUL VĂILOR

Centrul Sportiv„Laurentia”

situat în cartierul Făgăraşului vă oferă zilnic:

curs de înot aquagym pilates step stretching înot pentru bebeluşi aerobic saună finlandeză uscată Înscrieri şi abonamente la tel.: 0740/ 703.599 0742/ 918. 797 0365/ 486. 879

,

11

NR 62

SOCIAL

12

GLASUL VĂILOR

Mureșenii, premiați la Gala Farmaciștilor 2013

Revista MedFarm, premiu la 5 luni de la lansare Gala farmaciștilor 2013, eveniment desfășurat în data de 4 decembrie 2013, la București, a însemnat recunoașterea excelenței în domeniu, printre cei premiați numărându-se și mureșenii. Este vorba de revista MedFarm, Asociaţia Studenţilor Farmacişti din Târgu Mureş, Premiul de onoare pentru întreaga activitate în farmacie, Premiul de excelenţă pentru decani ai Facultăţilor de Farmacie, precum și Premiul de onoare pentru farmacii de lanţ. MedFarm, prima recunoaștere publică a calității După doar cinci luni de la lansare, revista MedFarm a obținut distincţia pentru jurnalism în presa farmaceutică pentru reviste/site-uri. ”Suntem deosebit de onorați și pentru noi această nominalizare și acordarea acestor două premii de prestigiu din partea Colegiului Farmaciștilor România, înseamnă foarte mult. Este prima recunoaștere publică a calității revistei noastre care a apărut cu numai 5 luni în urmă, propunându-și să susțină comunicarea interdisciplinară și adresându-se în egală măsură medicilor și farmaciștilor. De atunci am scris peste 300 de articole și avem peste 60 de ore de transmisiune în direct care ne-au propulsat în rândul publicațiilor acceptate și apreciate de comunitatea medicală și farmaceutică

pentru că în formarea mea ca jurnalist am învățat multe lucruri de la veteranii din presa mureșeană”, a precizat Arina Moldovan. Alte premii pentru mureșeni...

românească. Faptul că această comunitate, aparent dezbinată, s-a mobilizat și ne-a acordat încrederea, este dovada clară că profesioniștii din sistemul sanitar românesc au nevoie de o sursă credibilă, corectă și în timp real și cred că o astfel de sursă este Revista MedFarm”, a declarat Marius Dumitrescu, manager editorial. Arina Moldovan, premiul pentru jurnalism în presa farmaceutică Secțiunea a fost supusă și votului public, dar, conform regulamentului postat pe site-ul www.galafarmacistilor. ro ”secțiunile supuse votului public au însă și o componentă de jurizare. Astfel, premiul pentru aceste categorii poate să coincidă, sau nu, cu decizia juriului.

Colindători la sediul PNL Reghin Sediul Partidului Naţional Liberal din Reghin a fost colindat, joi, 19 decembrie, de câteva grupuri de elevi. Organizaţia Femeilor Liberale (OFL) din Reghin s-a pregătit din timp pentru acest eveniment şi a împodobit un frumos brad în aşteptarea colindătorilor. Aceştia au fost întâmpinaţi cu voie bună, brioşe gătite chiar de femeile liberale, iar la plecare fiecare copil a primit câte un pacheţel. „Am dorit ca aceşti copii să fie serviţi

cu prăjituri şi dulciuri făcute acasa aşa cum este obiceiul” a declarat Eva Pădurean, preşedinta OFL Reghin. În întâmpinarea colindătorilor s-a aflat şi preşedinta femeilor liberale din judeţul Mureş, Sanda Huciu. „Vreau să le mulţumesc femeilor pentru ceea ce fac aici la Reghin şi să transmit întregii organizaţii sărbători fericite, iar anul 2014 să-i găsească cu multă sănătate, fericiţi şi tot ceea ce îşi doresc ei” a declarat Sanda Huciu. (C.P.)

Numărul de voturi este luat în calcul, dar nu poate fi decisiv!”, se precizează în anunțul formulat de juriul Galei. De asemenea, premiul pentru jurnalism în presa farmaceutică a fost câştigat de redactorul-şef al revistei „MedFarm”, Arina Moldovan. “Nominalizarea la Gala Farmaciștilor a însemnat o recunoaștere a activității mele jurnalistice în domeniul medical și farmaceutic, susținerea publicului mi-a oferit încrederea că pot merge mai departe, iar alegerea și decizia juriului de a-mi acorda premiul pentru jurnalism în presa farmaceutică îmi întărește convingerea că am pornit pe un lung și dificil drum în care am multe încă de învățat astfel încât informația pe care o transmit cititorilor să fie una corectă, transparentă și clară. Nu pot să nu fiu mândră că am adus acest premiu în județul Mureș,

Asociaţia Studenţilor Farmacişti din Târgu Mureş a primit Premiul publicului pentru cea mai activă societate studenţească, iar printre câștigătorii premiului de onoare pentru întreaga activitate în farmacie s-a numărat farmacista Rozalia Orban din Târgu Mureş. Premiul de excelenţă pentru decani ai Facultăţilor de Farmacie a fost acordat prof. univ. dr. farm. Maria Titica Dogaru din Târgu Mureş și premiul de onoare pentru farmacii de lanţ a revenit unor farmacii din Timișoara, Iași și Sensiblu nr. 5 din Târgu Mureş. Premiul pentru “Carte Farmaceutică” a fost acordat “Ghidului farmacistului în comunicarea cu pacientul”, autori: asistent univ. dr. Aura Rusu, şef lucr. dr. Gabriel Hancu, şef lucr. dr. psih. Marina Dorina Pașca. Nu în ultimul rând, premiul pentru categoria „Cel mai apreciat cadru didactic” a fost acordat prof. univ. dr. Maria Titica Dogaru, disciplina Farmacologie și Farmacie Clinică, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş.

Oana MĂRGINEAN

ŞTIRI Gala Sportului Reghinean în luna ianuarie

Ultima şedinţă de consiliu din acest an

În luna ianuarie a anului viitor, Asociaţia „Sportul pentru toţi” în colaborare cu primăria municipiului Reghin organizează în data de 18 ianuarie, ediţia a V-a a Galei Sportului Reghinean. Evenimentul va avea loc în sala Casei de Cultură „Eugen Nicoară”, începând cu ora 16:00. Pentru acest eveniment, consilierii locali au aprobat suma de 7600 de lei. Gala festivă va cuprinde cinci secţiuni, având ca scop premierea sportivilor reghineni cu rezultate deosebite, evenimentul fiind urmat de un spectacol cultural-artistic şi sportiv, după care se vor acorda cupe, diplome şi cadouri promoţionale sportivilor. (C.P.)

Consilierii locali reghineni s-au întrunit în cadrul şedinţei ordinare din data de 17 decembrie, de altfel, ultima şedinţă din acest an. Au fost prezenţi toţi cei 19 consilieri locali. Pe ordinea de zi au avut de aprobat un număr de 15 proiecte de hotărâre la care s-a adăugat punctul diverse. Printre cele mai importante proiecte s-a regăsit Regulamentul de eliberare a Certificatelor de Urbanism şi a autorizaţiilor de construcţie pentru activităţile industriale pe raza municipiului Reghin. Acest proiect nu a trecut de votul consilierilor locali, 17 au votat „împotrivă” şi 2 „pentru”. Iniţiativa Civică Reghin a cerut prin iniţierea acestui proiect de hotărâre ca pe teritoriul municipiului să nu se autorizeze activităţi enumerate în Anexa nr. 1 depusă la primărie, decât dacă majoritatea locuitorilor municipiului Reghin cu drept de vot îşi exprimă dorinţa în acest sens, cuantumul necesar fiind de 50+1 şi toate cheltuielile aferente referendumului să fie suportate de investitor. Motivaţia consiliului local asupra deciziei de a nu vota pentru acest proiect de hotărâre a fost determinată de faptul că nu răspunde exigenţelor legale. C.P.

NR 62

EDUCAŢIE

13

GLASUL VĂILOR

Carte dedicată Liceului Silvic din Gurghiu Vineri 29 noiembrie 2013, la Biblioteca „Petru Maior” din Reghin, în prezenţa multor foşti elevi ai Şcolii şi Liceului Silvic de la Gurghiu, a fost lansată cartea profesorului ddr. Mihai Gherghel, „Şcoala Noastră – Omagiu – 120 de ani 1893-2013”. Cu această ocazie s-a mai demonstrat încă odată că orice carte este o adevărată bucurie, deoarece prin ea se realizează un dialog imaginar al autorului cu lumea, mai ales o carte aniversară ca cea menţionată, care a fost aşteptată de mai mult timp, în special de absolvenţii acelei prestigioase instituţii de învăţământ, cât şi de cititorii interesaţi. Am mai afirmat şi altă dată că există lucruri care merită a fi scrise şi cărţi ce merită a fi citite, iar autorul acestei prestigioase lucrări ştie acest lucru şi astfel, conştient că va realiza o lucrare meritorie, s-a aplecat şi a cercetat o mulţime de documente referitoare la istoria şcolii şi a localităţii Gurghiu. Oricine va deschide această carte va constata că Valea Gurghiului îşi merită pe deplin porecla de „Vale a Regilor” deoarece de-a lungul istoriei pe aici au trecut mulţi conducători de imperii şi de ţări. Foarte multe alte date din realitatea istorică a localităţii, a cetăţii şi a construcţiilor domeniale, sunt ordonate astfel încât

cititorul să se informeze cu uşurinţă. Şcoala aceasta, încă de la înfiinţarea ei în anul 1893 a avut valenţe europene, deoarece aici au învăţat tineri dintr-o arie geografică largă, din toată Europa Centrală şi de Est. În decursul vremii, acolo s-au instruit peste 10 000 de elevi, din care mulţi au ajuns conducători în mai multe domenii de activitate, chiar şi în politică. Un loc mai bun pentru o astfel de şcoală nici nu se putea, deoarece văile şi munţii din jur, precum şi Parcul Dendrologic, care exista deja, au oferit o diversitate vastă de elemente pentru baza materială de documentare practică. Mai mult, încă din anul 1870, când Domeniul Gurghiului a revenit în administrarea statului, a fost aprobat un proiect în valoare de 217 000 forinţi, sumă importantă pentru acea vreme, în vederea exploatării industriale a lemnului din Munţii Gurghiului. Proiectul a fost întocmit de inginerul Dimald Adolf şi în cadrul acestuia au venit aici 63 de bărbaţi din Baden, Germania, care au lucrat la amenajarea râului pentru plutărit şi 40 de italieni din SudTirol, care i-au învăţat pe localnici tehnicile exploatării profitabile a lemnului. În urma derulării acestui prestigios proiect au fost transportate la Reghin cele mai mari plute, unele din ele având un volum de peste 500 m.c., iar molidul de rezonanţă de aici a ajuns la Cremo-

na, unde a fost transformat în cântec. Mai târziu, în anii 1904-1905, în Valea Gurghiului a fost pusă în aplicare ideea arhiducelui Rudolf de Habsburg şi a fost construită calea ferată îngustă, mai întâi în lungime de 65 km., ajungând apoi până la 73 k.m. Din Şcoala Silvică de la Gurghiu au ieşit mereu oameni vrednici, deoarece au avut profesori de excepţie, ca şi autorul cărţii, Mihai Gherghel, preocupaţi de studiu şi de împărtăşirea cunoştinţelor acumulate. De fapt, domnia sa a publicat până acum mai multe cărţi de sil-

vicultură, foarte necesare atât celor ce studiază această disciplină, cât şi celor ce o practică. Cartea are 570 de pagini, o ţinută de excepţie, foarte multe ilustrate color şi a fost realizată la Editura „Petru Maior”, Tipografia „MILYROM”, din Reghin, conduse de Mircea Nădăşan. Sensul vieţii şi zbuciumul permanent al autorului se regăsesc printre rândurile acestei minunate cărţi, pentru care merită felicitări. Ilie FRANDĂŞ

Moş Crăciun a venit la şcoala specială din Apalina Moş Crăciun a venit mai repede pentru copiii de la Şcoala Specială din Apalina. Aproximativ o sută de copii au primit pachete cu jucării din partea clubului Rotary Reghin.

cării, dulciuri, hăiniţe, iar copiii scriu şi o mică scrisoare. Sunt atât de entuziasmaţi încât nu fac o singură cutie, ci zece cutii pe care le aduc la şcoală.

Aceste cadouri fac parte din acţiunea „cutia de pantof ”. „Am primit din Germania aproximativ 200 de cutii de Crăciun. Aceste cutii sunt pregătite de copii, care sunt instruiţi să pregătească cadouri pentru alţi copii din lumea întreagă. În acele cutii sunt puse ju-

Preotul Genu Oprea le urează ibăştenilor sănătate şi fericire Preotul Genu Oprea din Ibăneşti, şi-a început activitatea de preoţie în anul 1986, iar din luna mai 1999 a venit de la Goreni la Ibăneşti, aflând că este un post liber, dorind să fie mai aproape de locurile natale, acesta fiind născut în Gurghiu. La Ibăneşti, preotul ortodox Genu Oprea păstoreşte aproximativ o mie de suflete. Media de frecvenţă la slujbele de duminică este de aproximativ 200 de persoane. „Oamenii vin la biserică, în general aceleaşi persoane. La Sărbătorile mari vin mai mulţi”. Puţini tineri mai frecventează biserica din simplu motiv că majoritatea sunt plecaţi la lucru în străinătate, iar alţii sunt la şcoală. „Sunt plecaţi în lumea largă. Au rămas doar pensionarii şi familiile tinerilor. Există totuşi şi câteva familii tinere care mai vin la biserică, dar sunt puţini” spune preotul Genu Oprea. Din păcate mortalitatea este în creştere în comună în timp ce natalitatea este în

scădere „Foarte mulţi au decedat de 15 ani de când sunt eu aici, iar în locul lor nu vin alţii. Botezaţi sunt puţini, cununaţi la fel. Naşterile sunt în declin” spune cu tristeţe preotul Genu Oprea. La capitolul realizări intră renovarea totală a exteriorului bisericii, s-a renovat turnul bisercii, acoperişul, geamurile. „Aproape 100 de mii de lei vechi au fost cheltuiţi pentru renovări. S-a pus mochetă în biserică, încălzire centrală plus multe alte lucrări necesare. La casa parohială s-a lucrat în ultimii ani, renovând-o total exterior şi interior, având în vedere că arăta destul de rău când am venit” a declarat preotul din Ibăneşti. „Le doresc ibăştenilor cu ocazia Naşterii Domnului Isus Hristos să aibă parte de multă sănătate şi fericire, speranţa să nu plece din sufletele lor şi totodată să aibă parte de un An Nou fericit”, a menţionat preotul Oprea Genu.

Codruţa POP

Prietenul meu Max, profesor de religie la o şcoală din Germania a avut aşa de multe cutii încât a trimis pe lângă Reghin şi în Prahova, Târgovişte, Galaţi şi chiar Ungaria” a declarat Peter Schuller, preşedintele Clubului Rotary Reghin. „Ca de fiecare dată, copiii noştrii primesc cadourile cu multă bucurie, mai

ales că de data aceasta aşteptările sunt mai mari. Fiecare clasă, fiecare copilaş s-a bucurat de daruri deosebite. Cadourile primite au fost adaptate pe grupe de vârstă”, a afirmat Oprea Adriana, director adjunct şcoala specială nr 3 Apalina. (C.P.)

NR 62

RECLAME

14

GLASUL VĂILOR

MOBILA DE BUCĂTĂRIE DORMITOARE BIBLIOTECI SUFRAGERII luni - vineri 09 - 17 Reghin, str. Apalinei, nr. 39 tel: 0745.402.036

Produse Lactate Tradiţionale de Ibăneşti 100% naturale

SC Mirdatod Prod SRL; Ibăneşti, nr. 273; telefon fix 0265-538055; fax 0265-538055 mobil 0732-409508, e-mail: [email protected], www.mirdatod.ro

NR 62

SPORT

15

GLASUL VĂILOR

Dan Ormenişan s-a retras din arbitraj după 29 de ani de activitate Ultimul meci de retragere, o diplomă, un trofeu şi un amalgam de amintiri. Aceasta este averea sufletească a lui Dan Ormenişan după 29 de ani de arbitraj.

meci, însă după patru ani s-a lăsat păgubaş, nemaivând răbdare să noteze fiecare arbitrare. În anul 1988 a trecut examenul pentru categoria I. Un an a avut onoarea de a arbitra în Liga a III. Ultimul joc oficial l-a găsit pe Dan Ormenişan la meciul Iernut – Mureşul Cuci, disputat în data de 30 noiembrie 2013. „La început de meci, când căpitanii şi-au dat mâna, observatorul delegat la jocul respectiv mi-a înmânat o diplomă şi machetă pentru activitatea depusă. Nu m-am aşteptat la acest gest, lucru pentru care am fost foarte emoţionat” ne-a declarat Dan Ormenişan. Cei 29 de ani de arbitraj au însemnat pentru Dan foarte mult. Pe lângă multă

Reghineanul şi-a început activitatea de arbitru în anul 1984, a arbitrat 12 jocuri după care a plecat în armată. La întoarcere, în 1986 a continuat să arbitreze meciurile de fotbal până în acest an. Mii de meciuri s-au acumulat în toată această perioadă. La un momentdat chiar începuse să îşi noteze fiecare

pasiune, a fost o bună ocazie de a face mişcare, ieşiri şi posibilitatea de a-şi face prieteni noi. „Am avut noroc că am o soţie care m-a înţeles” a adaugat acesta. Meciurile arbitrate nu au fost doar în judeţul Mureş, reuşind să-şi exercite această activitate chiar şi în judeţul Bistriţa. La fel ca oricare arbitru, şi-ar fi dorit să arbitreze pe un stadion cât mai mare, cu un public cât mai numeros. Meciul Brâncoveneşti – Suseni, un meci de pomină În toţi aceşti ani în care a fost arbitru, Dan Ormenişan şi-a amintit de un meci disputat în urmă cu zece ani între Brâncoveneşti – Suseni. „În minutul 75, la scorul de 2-2 am fost lovit de jucători. Aveam un arbitru asistent ce se afla la primul joc. La o învălmăşeală, a acordat un gol deşi era henţ. M-am uitat la asistent, acesta a validat golul motiv pentru care o parte din jucători au venit la mine şi o parte au năvălit pe asistenţi. Am primit o palmă, am eliminat jucătorul respectiv. M-am consultat

cu arbitrii asistenţi, hotărând că întradevăr a fost henţ, aşa că am anulat golul. În momentul în care am anulat acel gol au sărit pe mine ceilalţi jucători” îşi aminteşte Dan Ormenişan. Nu a scăpat în toată această perioadă cât a arbitrat de injurii la meciuri. „Când eram la început, tânăr fiind, jucătorii mai în vârstă veneau către mine încercând să mă intimideze”. Au existat situaţii în care echipele i-au cerut să vândă meciul, însă nu s-a compromis. Nu putea face aşa ceva pentru că s-a gândit la onoare, care este pentru el mai presus decât orice. Retragerea din arbitraj a venit din cauza limitei de vârstă. „La 45 de ani trebuia să mă retrag, dar când am împlinit această vârstă am fost cooptat de Comisia Judeţeană pentru încă cinci ani şi aşa am ajuns la 50 de ani să arbitrez”. Aici, drumul în arbitraj s-a terminat. Însă nu se dă bătut pentru că îşi doreşte să rămână în familia fotbalului, iar pentru asta vrea să devină observator.

Codruţa POP

Competiţie de volei de 1 decembrie Aflată la cea de-a IV-a ediţie „Cupa 1 decembrie” la volei şi tenis de câmp s-a desfăşurat şi în acest an în sala de sport din Parcul Tineretului. Competiţia pentru tenisul de câmp s-a desfăşurat în sala de sport de la şcoala specială din Apalina. Aproximativ 50 de sportivi au participat la această competiţie sportivă, organizatorii bucurându-se de prezenţa echipelor din Iernut şi Sărmaş. Un lucru de remarcat a fost faptul că în această competiţie vârsta nu a fost o problemă,

participând sportivi de toate vârstele, de la cei mai tineri până la seniori. „Vrem să menţinem această tradiţie a competiţiei, bineînţeles cu sprijinul

primăriei. Sprijinul a venit şi din partea Maviprod care a sponsorizat tricourile. Din păcate Gurghiul a absentat, trebuia să fie prezenţi şi ei” a declarat Daniel Radu, organizatorul cupei. Meciul decisiv s-a disputat între Reghin – Iernut, unde iernuţenii au câştigat cu scorul de 1 – 3. La finele zilei, câştigătorea a fost echipa din Iernut, urmată de echipa din Reghin, pe locul trei clasându-se Sărmaşul. „Cam la două – trei luni se organizează în fiecare oraş câte o cupă de volei la care luăm şi noi parte. Antrenamentele echipei reghinene se

organizează de două ori pe săptămână la şcoala din Apalina” a declarat Daniel Radu. C.P.

Elevii de la Gurghiu au colindat vârstnicii de la Reghin Un grup de elevi ai Colegiului Silvic din Gurghiu a adus un strop de fericire, reuşind să descreţească frunţile persoanelor vârstnice de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Reghin de pe strada Pandurilor. În această iniţiativă au fost implicaţi elevii de clasa a XI-a însoţiţi de cadre didactice care i-au colindat pe cei vârstnici într-un mod deosebit, acompaniaţi de orchestră. „Având în vedere că este o perioadă deosebită din an, neam gândit la aceste persoane pentru

a face ceva bun, ceva frumos. Am avut o sclipire de moment în care am zis cu toţii că ar fi bine să ne deplasăm aici. Elevii au fost receptivi în sensul în care au făcut donaţii materiale şi am avut sponsorizări. Pe această cale doresc să le mulţumesc părinţilor şi elevilor care au participat, primăriei, consiliului local Gurghiu care ne-a asigurat şi transportul, conducerii Colegiului Silvic şi a colegilor profesori care s-au implicat în această acţiune” a declarat Cota Camelia, profesoară. Elevii s-au arătat bucuroşi că au avut

ocazia de a face un astfel de gest. Pe lângă momentul artistic dedicat celor de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, grupul de la Gurghiu a adus pachete cu mâncare folositoare persoanelor asistate. „A fost pentru mine ceva nou. Mă bucur că am putut face ceva bun pentru a ajuta pe cineva care ne-ar putea fi bunici sau pe cineva care se află într-o situaţie mai diferită faţă de noi” a spus eleva Maria Bogdan. „Am răspuns foarte repede la această iniţiativă pentru că am putut aduce un strop de magie şi de fericire unor oa-

meni care totuşi nu se simt ca acasă” a declarat Finna Ana-Maria.

Codruţa POP

NR 62

SOCIAL

16

GLASUL VĂILOR

Liberalii mureşeni au petrecut la Balul Liberal Liberalii mureşeni au petrecut într-un cadru festiv la ediţia cu numărul XVIII a Balului Liberal. Evenimentul a avut loc la hotel President sala Pink. Un bal devenit tradiţional, o sărbătoare ideală ca cei prezenţi să-şi revadă prietenii şi colegii de partid. În fiecare an Balul Liberal are o tematică anume, aşa că în acest an, evenimentul s-a desfăşurat sub semnul norocului, bărbaţii purtând papionul ca simbol al acestuia. Prezenţi la eveniment au fost liberali din toate localităţile mureşene, dar şi invitaţi care nu sunt membrii de partid. Fiind un moment de distracţie, PNL-işti mureşeni au lăsat deoparte discuţiile politice, cel puţin pentru o seară. Acest bal a fost o ocazie de bilanţ a activităţilor din anul 2013.

Reghinul prezent în număr mare la Balul Liberal O prezenţă numeroasă la această ediţie a balului a avut-o şi Reghinul. Un grup de peste 50 de reghineni au răspuns prezent la distracţie.„Particip de mulţi ani la acest bal, fiind membru foarte vechi, din 1992 am prins toate balurile, nelipsind la niciunul. De fiecare dată când particip la acest bal liberal emoţiile sunt la fel de mari ca şi la prima participare. Reghinul este reprezentat de o

delegaţie numeroasă, avem peste 50 de participanţi” a declarat Daniel Gliga, viceprimarul municipiului Reghin.

Pregătiri pentru alegerile din 2014 Deschiderea Balului Liberal a avut loc cu discursul viceprimarului din TârguMureş, Ionela Ciotlăuş, care a ţinut să puncteze importanţa anului 2014 din punct de vedere electoral „Anul care vine va fi un an electoral important pentru noi toţi. Nu doar pentru noi, ca oameni politici, ci şi ca cetăţeni ai acestei ţări în care fiecare formaţiune politică va trebui să-şi trimită în Parlamentul European oameni care să reprezinte interesele României. Va fi un an în care conform unui deziderat şi scop comun Uniunea Social Liberală are un candidat propus la conducerea României în persoana lui Crin Antonescu” a declarat în deschidere, viceprimarul TârguMureş, Ionela Ciotlăuş. Ciprian Dobre mulţumiri echipei la sfârşit de an Ciprian Dobre a ţinut să transmită mulţumiri echipei sale, tuturor celor care au trudit în anul ce se încheie. „Vreau să le mulţumesc tuturor celor care aţi fost alături de noi şi ne-aţi înţeles. Vă transmit La Mulţi Ani, Crăciun fericit şi toate gândurile noastre bune. Să dea Dumnezeu să ne întâlnim sănă-

toşi la anul, în acelaşi loc şi cu aceaşi stare bună de spirit. O stare de spirit liberală şi tânără” a precizat Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Gurghiul nu a lipsit de la Balul Liberal Comuna Gurghiu a fost prezentă şi ea la Balul Liberal, fiind reprezentată de un grup numeros de persoane, în frunte cu primarul comunei Laurenţiu Boar. „Particip la acest bal din anul 2007 de când sunt membru PNL şi preşedinte al organizaţiei PNL din comuna Gurghiu. Întotdeauna vin cu mare plăcere şi mă simt ca într-o mare familie pentru că aici mă regăsesc. Revăd mereu aici foarte mulţi prieteni, amici unde putem schimba idei despre administraţia locală. Felicit pe cei care organizează an de an acest eveniment pentru că este un bal plăcut, reuşit, un bal ce ne uneşte. Să ” a precizat Laurenţiu Boar, primarul comunei Gurghiu. Cristian Chirteş „Acest bal este al soţiilor” „Un moment ca la fiecare sfârşit de an să ne întâlnim cu colegii, prietenii, primari aleşi locali, oameni care nu sunt membri ai Partidului Naţional Liberal. Acest bal este dedicat în special soţiilor care ne suportă atâta timp politica

pe care o facem noi, deşi avem foarte multe femei implicate în politică. Chiar şi ele şi-au adus la acest bal soţii care nu fac politică. Vom încerca să uităm

pentru o noapte de politică, de problemele pe care le impune atât politica cât şi administraţia locală. Vom discuta doar despre bilanţul unui an, şi cred că vom discuta în această seara ca nişte prieteni. Vom încerca să ciocnim un pahar de şampanie cu fiecare dintre cei prezenţi aici. Ţin neapărat pe această cale să le urez tuturor participanţilor, membrilor PNL de la nivelul judeţului Mureş şi tuturor mureşenilor un sincer La Mulţi Ani şi sărbători fericite tuturor” a spus deputatul Cristian Chirteş.

Codruţa POP

CASETA REDACŢIEI Director fondator: Daniel Gliga Redactor şef: Codruţa Pop Reporteri: Codruţa Pop Oana Mărginean Corespondent: Alexandra Cotoi Ilie Frandăş Tehnoredactare: Oana Mărginean Foto: Adrian Romanţa Corectura: Alexandra Cotoi Tel. redacţie: 0265 513 031 0749 060 576 e-mail: [email protected] [email protected] [email protected] ISSN 2067 - 2772